Industria falsurilor devine inspirație pentru brandurile de modă

În industria modei, originalitatea este totul. Este surprinzător să descoperi că brandurile fashion au propus multe abordări inventive ale problemei contrafacerii. Sunt mărci, cum este Gucci sau Diesel, care au depășit procesul de căutare și raportare a falsurilor, implementând măsuri geniale și proactive pentru a prelua controlul asupra problemei industriei modei falsificate.

Diesel ori Deisel

În 2018, Diesel a făcut mișcarea îndrăzneață de a înființa un magazin pop-up în timpul Săptămânii Modei din New York pentru a-și vinde propriile creații de produse false, sub logo-ul „Deisel”. Trucul de marketing a fost un mare succes, cumpărătorii s-au întrecut pentru a obține presupusele produse false în cele două zile în care a fost deschis.

Când s-a dezvăluit, în a doua zi, că aceste „falsuri” au fost create chiar de brand, la intrarea magazinului s-au format cozi nesfârșite de influenceri și fashioniste care veniseră pentru a-și obține propriul „fake autentic”. Cămășile și pantalonii au trecut de la vânzarea la 30 de dolari în magazinul pop-up la revânzarea cu 500 de dolari în online, doar câteva zile mai târziu. Diesel s-a luptat cu contrafacerea, dar în loc să încerce să ascundă această problemă evidentă, au creat o experiență originală care s-a răspândit în mass-media ca o știre senzațională.

Guccy & GucciGhost

Industria contrafacerii a inspirat chiar și Gucci să colaboreze cu un artist stradal pe nume GucciGhost, care picta prin pulverizare replici ale modelului și logo-ului mărcii lor înregistrate în New York. În loc să dorească să disocieze brandul de arta sa, Gucci a decis să colaboreze cu controversatul artist. El a fost invitat la Milano în 2015, unde și-a adus vibe personal ultimei lor colecții haute couture. El a co-creat piese statement cu afirmații precum „fals” vopsite cu spray pe genți. Această colecție rebelă și jucăușă a atras curând atenția publicului, Beyoncé alegând o haină pentru turneul ei, printre multe alte vedete care au devenit instant fani ai colecției.

Și Gucci nu s-a oprit aici cu inspirația din zona industriei contrafacerilor. Iar, în septembrie 2017, modelele de la show-ul Gucci de primăvară/vară au ieșit pe podium cu clutch-uri și genți împodobite cu „Guccy”. În acel sezon, aceleași cinci litere au fost găsite pe pantofi, genți, salopete și tricouri. Aceasta a fost departe de a fi o greșeală de tipărire, ci o glumă și o declarație față de imitațiile numelui mărcii de către falsificatori și a încercărilor acestora de a evita acțiunile în justiție prin modificarea siglei cu greșeli de ortografie. Se pare că replicarea, odinioară nenorocirea industriei modei, a devenit acum tovarășul creativ al brandurilor.

Volumul mare de falsuri, precum și tacticile subtile utilizate în vânzarea și distribuția lor, înseamnă că problema a rămas un spin sub unghia guvernelor, care pierd veniturile din impozite, și a caselor de modă a căror imagine de marcă atent întreținută este lovită.

Folosirea de către Gucci a „Guccy” pe podium a fost una îndrăzneață, dar aceasta nu a fost prima dată când Gucci a profitat de tendință: în luna mai a 2015, colecția lor de croazieră prezenta o aplicație de perle cu același slogan „Guccy”, și încă din colecția lor de toamnă/iarnă 2016 pictau în graffiti „Real” peste siglele lor de pe genți .

În timp ce unii au batjocorit alegerile de design pe rețelele sociale, confruntându-se deschis cu problema, marca a oferit, în esență, o provocare falsificatorilor, ca și cum ar fi spus că nu le păsă. Făcând acest lucru, ei au subminat puterea pe care o dețin falsurile și rebeliunea împotriva unui mainstream pe care îl reprezintă.

Alți designeri au urmat exemplul, inclusiv Diesel a deschis un magazin pop-up care vindea produse cu marca „Deisel” pe Canal Street, infamul paradis al falsificatorilor din New York, cum spuneam mai sus. Valentino a făcut același lucru pe străzile Londrei, vânzând oamenilor de pe stradă, care nu știau că sunt produse reale, și creând o campanie video din proces.

Imitația ca muză creativă

În afară de a refuza falsificatorilor bucuria de a irita casele de modă, imitațiile aduc propriile avantaje industriei. Imaginile sunt parte a sistemului care stimulează inovația și creativitatea constantă în modă, ajutând la crearea pieselor frumoase pe care le vedem astăzi pe podium. Lipsa protecției proprietății intelectuale în modă permite, de asemenea, designerilor să se inspire liber și să fie influențați de întreaga multitudine de creații din întreaga lume, fără teama de a fi urmăriți penal, așa cum am spus și noi în articolul despre Influențe ale portului popular în modă –între inspirație și imitație.

În plus, unii designeri, inclusiv Virgil Abloh de la OFF-WHITE, au recunoscut chiar că contrafacerea este o formă de lingușire, făcând parte din marea putere de marketing care vinde modă lumii.

În cele din urmă, adevărații câștigători în afacerea contrafacerii sunt, în mod ironic, brandurile. Numele și imaginea lor sunt răspândite, iar popularitatea și recunoașterea lor rămân ridicate. Ciclul modei continuă, cu inspirație extrasă din cele mai bizare locuri. Poate că couture a recunoscut în sfârșit că imitația este cea mai sinceră formă de lingușire/admirație.

A face declarații creative ca cele prezentate în articol, a te inspira nu doar din artiștii care se joacă cu logo-ul unui brand, ci chiar și din industria modei contrafăcute în sine este o mișcare îndrăzneață și originală. Aceasta arată lumii că și o problemă precum falsurile poate fi transformată în inspirație creativă. Brandurile care fac acest lucru trimit un mesaj clar publicului lor – Ei nu renunță. Le arată falsificatorilor lor că îi depășesc și că vor continua să facă acest lucru.