În timpul a ceea ce s-a dovedit a fi cea mai criză sanitară a vremurilor noastre, piața de lux și a modei moderne a suportat greu impactul economic. Casele de modă din întreaga lume au fost forțate pe termen nelimitat să-și închidă centrele de producție și magazinele, chiar și clienții lor cei mai fideli nu am mai cumpărat decât produse esențiale, iar interzicerea călătoriilor internaționale nu a făcut decât să catalizeze înrăutățirea situației pentru mărcile de lux.
În ansamblu, s-a estimat că industria luxury a fost lovită în primul an de restricții cu o pierdere de 450-600 de miliarde USD, în 2020, din cauza epidemiei de COVID-19, iar asta arată chiar mai rău decât cifrele recesiunii din 2008-2009.
Creșterea comerțului online a însemnat și creșterea falsurilor online
Un alt efect evident al pandemiei, de data aceasta pozitiv – comerțul online a crescut semnificativ din 2020 încoace. Limitați la casele lor, consumatorii s-au bazat pe internet pentru a cumpăra alimente, produse de uz casnic, jucării și jocuri pentru copii și produse electronice, haine. Ca răspuns la cererea crescută, piețele online și-au extins gama de furnizori. Între timp, încercând să nu-și piardă clienții tradiționali, companiile offline s-au mutat rapid în spațiul online.
Trecerea fulgerătoare către consumerismul online s-a dovedit a fi un teren fertil pentru falsificatori din diverse motive, printre care:
- Importanța cumpărăturilor online: comerțul online se bazează pe selecția de la distanță a mărfurilor fără posibilitatea unei vizualizări și inspecții mai amănunțite. Prin urmare, cumpărătorii se bazează în principal pe descrierile produselor, pe imaginile acestora și pe reputația retailerului. În același timp, unele produse contrafăcute pot fi identificate doar prin observarea unor discrepanțe foarte mici. Diferențele în designul etichetelor sau în holograme sau coduri de serie, sunt adesea foarte greu de detectat în timpul cumpărăturilor online.
- Consumatorii urmăresc cele mai bune prețuri: pandemia a dus la o încetinire economică și o scădere a veniturilor reale. Drept urmare, mulți cumpărători preferă opțiunile mai ieftine în locul celor familiare, astfel se lasă mai ușor ispitiți de falsuri.
- Livrare fără contact: într-un efort de a reduce răspândirea virusului, mulți retaileri au lansat opțiuni de livrare fără contact. De obicei, un curier lasă un colet în pragul unei case sau apartament, menținând în același timp o distanță de siguranță și notificând clientul cu privire la sosirea acestuia. Acest tip de livrare este, în general, posibil numai prin plata anticipată online. Principalul dezavantaj al schimbului este că consumatorul este privat de posibilitatea de a inspecta bunurile și de a-și exprima imediat orice îndoieli cu privire la autenticitatea lor către curier. Aceasta reprezintă o oportunitate evidentă pentru falsificatori.
- Fără opțiuni de „retur”: de îndată ce clientul suspectează că un produs este contrafăcut, este o provocare returnarea acestuia sau să solicite despăgubiri de la platforma online. În multe țări, pandemia a dus la restricții guvernamentale stricte, inclusiv interdicții de a părăsi casa fără o nevoie critică. Drept urmare, vânzătorii de rea-credință pot indica că o returnare este posibilă doar printr-o vizită personală la biroul de vânzări sau prin trimiterea unei reclamații scrise la adresa înregistrată a unei companii.
Contracararea falsurilor
Creșterea contrafacerii a condus și mai mult la o creștere a colaborărilor remarcabile între industrii, între platformele media și mărcile de lux. Gucci America și Facebook, de exemplu, au intentat un proces comun în California împotriva unor persoane pentru încălcarea condițiilor Facebook și Instagram și încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale mărcii de modă prin vânzarea de produse Gucci false.
Procese comune similare au fost intentate împotriva falsificatorilor de către Amazon, în colaborare cu Maison Valentino, KF Beauty, Salvatore Ferragamo și YETI Coolers. Pe lângă cooperarea cu proprietarii de mărci celebre în depunerea unor procese împotriva falsificatorilor, în mai 2021, Amazon a lansat primul raport privind protecția mărcii, în care a dezvăluit că a investit peste 700 de milioane de dolari și a angajat peste 10.000 de oameni pentru a-și proteja inventarul de fraudă și abuz.
În plus, a susținut că a detectat, confiscat și distrus mai mult de două milioane de produse contrafăcute și a blocat peste 10 miliarde de listări suspecte. De asemenea, și-a înființat propriul departament pentru infracțiunile contrafăcute pentru a interacționa cu autoritățile de aplicare a legii sau pentru a întreprinde investigații independente sau investigații comune cu mărcile și pentru a urmări litigii civile împotriva falsificatorilor.
Unii proprietari de mărci celebre au căutat soluții inovatoare în eforturile lor de combatere a contrafacerii, cum ar fi tehnologiile AI și blockchain. În aprilie 2021, LVMH, Prada Group și Cartier (parte a Richemont) au anunțat formarea consorțiului non-profit Aura Blockchain, promovând „utilizarea unei singure soluții globale blockchain deschisă tuturor mărcilor de lux din întreaga lume pentru a oferi consumatorilor o transparență suplimentară și trasabilitate”.
Această abordare poate duce la crearea unui ID digital pentru fiecare produs care să permită trasabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului și va implica, printre altele, păstrarea înregistrărilor fiecărei tranzacții pe certificatul produsului și furnizarea unui certificat de autenticitate.
Acest proiect ambițios are un precedent. În decembrie 2019, în pragul pandemiei, Nike a primit un brevet pentru adidașii CryptoKicks urmăriți prin blockchain, permițând urmărirea autenticității și a proprietății pantofilor.
În plus, gigantul chinez de comerț electronic Alibaba folosește tehnologii moderne pentru a combate contrafacerile. Tehnologia sa bazată pe inteligență artificială și scanează siglele mărcilor de lux în 30-50 de milisecunde – platforma conținând o bază de date de peste un milion de sigle, acoperind 500 de categorii de produse de lux.
Aceste eforturi comune permit o luptă mai amănunțită și mai eficientă împotriva falsificatorilor – iar într-o lume post-pandemică, o astfel de cooperare s-ar putea dovedi a fi neprețuită în lupta din ce în ce mai aprofundată împotriva mărfurilor contrafăcute.