În vara anului 2011, un atelier din Franța a creat o geantă Birkin de un roșu strălucitor. În pofida problemelor economice persistente din Statele Unite, ca urmare a adâncirii Marii Recesiuni survenite cu doi ani înainte, și a volatilității în zona euro, Regatul Unit și China, toate acestea „înspăimântând atât investitorii, cât și economiștii”, cererea pentru poșetele Hermès, cele mai scumpe și mai cunoscute accesorii, a rămas aceeași. Această poșetă cu nuanțe sângerii se număra printre accesoriile în valoare de zeci de milioane de dolari, accesorii care se fabricau în ateliere puțin cunoscute de la periferia Parisului, pentru a satisface cererea continuă a adepților cu buzunare adânci.
Finisată cu o mică ștanță de aur pe partea frontală pe care figura mențiunea „Hermès Paris – Fabricată în Franța” și ambalată într-una din cutiile portocalii semnate Hermès, cele pe care marca veche de 183 de ani le folosește de mai bine de jumătate de secol , Shiny Porosus Crocodile Birkin – o poșetă care s-ar vinde cu peste 75.000 de dolari în comerțul cu amănuntul – a fost destinată unui consumator fericit, o persoană aproape sigur neafectată de frământările financiare care pătrundeau pe piețele din întreaga lume. Problema: poșeta care se asambla în acea zi era orice altceva decât accesoriul original. În ciuda ambalajelor asemănătoare și a materialelor aparent de înaltă calitate, această geantă a fost produsul unei operațiuni sofisticate de contrafacere de peste 22 de milioane de dolari, care se desfășura în Franța, chiar sub nasul Hermès – acea respectabilă marca de lux, bine păzită, cunoscută pentru articole din piele, eșarfe de mătase și articole de șelărie.
În timp ce Hermès depunea eforturi pentru a-și echilibra cu atenție lanțul de furnizare, având in vedere satisfacerea cererii permanente pentru gențile sale venite din partea consumatorilor binevoitori, de la femei din însorita California de Sud până la omoloagele acestora, la aproximativ 6.500 de mile depărtare, în Shanghai, și încercând să păstreze ofertele de preluare prin conglomerate de modă la distanță, peste douăzeci de indivizi lucrau cu sârguință pentru a construi și a menține un inel de contrafacere mic, dar puternic. În atelierele clandestine nu departe de atelierele proprii ale Hermès, se produceau poșete care, chiar și pentru unii dintre cei mai exigenți colecționari Hermès, păreau – și se simțeau a fi autentice.
Spre deosebire de poșetele fabricate în mod ieftin, evident, poșetele contrafăcute – cu corpurile din „piele” din plastic, cu cusături imprecise și ștanțe Hermès, care sunt de regulă produse în fabrici din China și din alte locații îndepărtate, urmând apoi a fi vândute ieftin pe Amazon și în tarabele care populează piețele de vechituri, aceste poșete au o altă istorie. De fapt, aceste poșete au fost fabricate în Franța și, după cum se spune, cel puțin o parte din materialele utilizate pentru a le fabrica provin direct din atelierele de bună-credință ale mărcii Hermès.
Poate din perspectiva cea mai critică, după cum Hermès avea să afle mai târziu, mulți dintre angajații săi au fost implicați în mod voluntar în acest grup infracțional in devenire, oferind acele materiale autentice și supraveghind fabricarea acestor accesorii scumpe. Rezultatul a venit sub forma unor poșete contrafăcute de o calitate aproape fără precedent.
Acest inel specific se potrivește perfect unui model mult mai mare de contrafacere, o afacere considerabilă și de lungă durată în Franța, cu rădăcini care coincid cu perioadele in care operau primele case de modă din Paris. Fiind inima pieței mondiale în ceea ce privește moda, industria luxoasă a Franței a fost în mod obișnuit afectată de infracțiuni legate de proprietatea intelectuală, iar Hermès – denumirea cea mai des întâlnită in ceea ce privește cele mai faimoase și mai solicitate poșete din întreaga lume – a fost în mod cert printre cele mai afectate părți.
„Este o rușine absolută”, a declarat în 2012 fostul CEO al Hermès, Patrick Thomas, dezvăluind că „80% din obiectele vândute pe internet sub numele Hermès sunt falsuri”.
În același an, comerțul negru cu mărfuri care încălca drepturile de proprietate, supunea economia franceză, per ansamblu, la o pierdere enormă de 7,5 miliarde de dolari per an (despre care guvernul știa), o cifră care a crescut constant de-a lungul anilor și care era de așteptat să crească doar odată cu trecerea timpului. Cu toate acestea, nu doar că valoarea, în dolari, asociată comerțului fals a crescut, sofisticarea jucătorilor și a operațiunile de falsificare globală au avansat semnificativ, de asemenea. Având în vedere acest lucru, persoanele din interiorul industriei, organizațiile comerciale și autoritățile abilitate să aplice legea au acordat atenție îndelungată acestui fenomen – urmărind creșterea riscurilor pentru propriile interese.
„Când falsificarea a avut o natură artizanală, nu ne-a deranjat prea mult”, a declarat Adrian de Fiers, șeful Comitetului Colbert, asociația franceză pentru produse de lux, în anii 1980. Odată cu extinderea domeniului de aplicare a contrafacerii, facilitată în mare parte de progresele tehnologice pe scară largă și de cererea permanentă de alternative mai puțin bancare, „a devenit o practică industrială și, sincer, suntem foarte îngrijorați”.
Așadar, începând cu mijlocul anilor 2000, Comité Colbert s-a alăturat mărcilor in eforturile nesfârșite menite să împiedice cel mai recent val de contrafacere, care a avut un impact negativ asupra a 8 din 10 companii europene, potrivit cercetărilor acestuia. Aceste eforturi au inclus educarea consumatorilor legat de pericolele asociate falsurilor. Vara anului 2012, de exemplu, a adus introducerea unui nou efort de către Comitet. În urma unei colaborări cu Cartier, Chanel, Christian Dior și Louis Vuitton, printre alte mărci, Comitetul a ”tapetat” cele 18 aeroporturi din Franța cu 10.000 de postere menite să sensibilizeze comunitatea cu privire la fenomenul bunurilor contrafăcute.
„Cumpărați un Cartier fals, obțineți un cazier judiciar autentic”, menționa un poster, o referire la capacitatea procurorilor de a aplica amenzi de până la 300.000 USD și chiar pedepse cu închisoarea referitor la fabricarea, vânzarea și chiar achiziționarea de falsuri, întrucât, în conformitate cu legislația franceză, nu este doar ilegal să fabricați și să vindeți bunuri contrafăcute, ci este și o infracțiune să le cumpărați. (Nu există un astfel de echivalent în Statele Unite). Un alt afiș, care reda o geantă brevetată Cannage Lady Dior, menționa: „Doamnele adevărate urăsc falsul”.
Aceste eforturi – susținute de Direcția Generală a Vămilor și Impozitelor Indirecte, Agenția franceză de aplicare a legii, organ abilitat cu investigarea procesului de contrafacere – nu au efectul scontat in ceea ce privește descurajarea celor care lucrează pentru a produce falsuri Hermès relativ sofisticate, desigur
DOVEZI ALE UNUI COMPORTAMENT ANORMAL
Confruntat cu dovezi ale „comportamentului anormal identificat prin [sistemele sale interne] de monitorizare”, Hermès începuse să suspecteze că lucrurile nu erau chiar atât de ”legale” chiar sub nasul său. Înarmată cu astfel de „indicii”, Hermès a prezentat constatările sale către forțele de ordine franceze și ca atare a depus plângere. Totul se întâmpla în anul 2011. Un an mai târziu, în interiorul unei secții de poliție din Paris, investigatorii încercau să ajungă în centrul a ceea ce se va dezvălui ulterior a fi o schemă infracțională, foarte apropiată de casa-mamă, care aducea milioane de dolari prin punerea pe piață a unor poșete contrafăcute marca Hermès.
În timpul care a trecut de când Hermès a depus prima plângere, s-a creat o nouă colaborare: un efort comun între brand și forțele de ordine franceze, una care putea genera în cele din urmă un parteneriat de investigație de un an între aceste două entități. După câteva luni de urmărire a potențialilor infractori, după implicarea în acțiunile de supraveghere și urmărirea coletelor portocalii marca Hermès – și chiar a unor articole din piele și articole de îmbrăcăminte Hermès – înapoi la marcă (prin intermediul a cel puțin doi angajați Hermès), s-a făcut o mare pauză la sfârșitul primăverii anului 2012. Știrile din întreaga lume raportau, în iunie, că nu mai puțin de 20 de persoane au fost arestate de poliția franceză ca parte a eforturilor de dezmembrare a unei grupări criminale implicate in contrafacerea sofisticată a poșetelor de marcă. Extinderea acoperirii grupării se va întinde din Europa până în Statele Unite și până în Asia de Est. Din informațiile deținute de autoritățile franceze, doar ramura națională a operațiunii a adus aproximativ 22 de milioane de dolari. În aceeași zi de primăvară, într-o altă parte a orașului, cei doi angajați Hermès anonimi au fost simultan concediați și arestați. Angajații fără nume fuseseră parte integrantă a grupării criminale. În ciuda celor două arestări, Hermès a menținut suspiciunile potrivit cărora „mai mulți membri actuali ai personalului ar putea fi implicați” și a promis să continue propria sa anchetă internă.
Un reprezentant al forurilor superioare ale corporației, a declarat că sunt „foarte mulțumiți de colaborarea eficientă și efectivă stabilită cu jandarmeria națională în acest caz și își reiterează angajamentul de a lupta împotriva falsificării. Această acțiune pune capăt proiectului fraudulos în desfășurare. ”
Vestea arestărilor și calitatea pretinsă de neegalat a genților false au făcut valuri în întreaga lume, determinând atât revânzătorii de genți de lux, cât și anumiți consumatori, să pună la îndoială natura propriilor articole. Un redistribuitor a declarat către TFL, ani mai târziu, că au încetat să accepte poșete Birkin la acea vreme, o tactică de gestionare a riscurilor, având în vedere incertitudinea generală cu privire la articolele aflate la acel moment pe piață și, în cel puțin unele cazuri, fiind oferite pentru revânzare. În același timp, obișnuiau să verifice simultan, de trei ori, autenticitatea poșetelor pe care le aveau deja în stoc. Între timp, ca parte a unui efort mai mare, global – și intensiv în resurse – realizat de Hermès pentru a face față pieței în creștere a falsurilor, în care poșetele sale identificabile instantaneu sunt printre cele mai căutate bunuri, un judecător federal din New York a pronunțat o decizie într-un dosar fără legătură, pe care echipa juridică a Hermès l-a depus împotriva a zeci de vânzători online, pe care i-au acuzat că au comercializat falsuri. Alăturându-se mărcii din Paris, judecătoarea Denise Cote de la Curtea Districtuală SUA pentru Districtul Sudic din New York a ordonat operatorilor a 34 de site-uri web diferite să plătească 100 de milioane de dolari și afirmând că „in colectiv, aceștia au comercializat și au oferit spre vânzare cel puțin nouă tipuri distincte de bunuri ”- de la poșete Birkin până la eșarfe de mătase -„ fiecare purtând numeroase contrafaceri ale mărcilor și modelelor Hermès ”.
În realitate, Hermès ar vedea foarte puțin – dacă ar exista respectiva sumă – din acei 100 de milioane de dolari, deoarece niciunul dintre inculpați nu a putut fi identificat dincolo de numele de domenii pe care le-a folosit pentru a negocia falsurile (cum ar fi HermesBagsOutlet.org, HermesBirkin-Bags.org, și HermesOutletStore.com, printre altele) și niciunul dintre ei nu a răspuns procesului Hermès și cu siguranță nu s-a prezentat în instanță pentru a se apăra împotriva pretențiilor. Singurul remediu financiar pe care Hermès l-ar primi ar fi banii din conturile PayPal care erau legate de domeniile inculpaților.
PLEDARE PENTRU APLICAREA MĂSURILOR PRIVATIVE DE LIBERTATE
Avansăm până la sfârșitul lunii iunie 2020 – aproape douăzeci de persoane s-au prezentat în fața unei instanțe franceze în cadrul unui proces în legătură cu acel faimos grup de falsificatori. Procurorii au pregătit scena în fața Curții Penale din Paris, detaliind funcționarea operațiunii, la opt ani după ce forțele de ordine locale au arestat mai mult de douăzeci de persoane separând astfel grupul infracțional la nivel internațional. Printre cei zece inculpați care au fost judecați în dosarul implicat in activitatea de contrafacere s-au numărat șapte foști angajați Hermès, care nu numai că au fost implicați în acuzații de încălcare a proprietății intelectuale în legătură cu fabricarea și vânzarea de genți dar au făcut obiectul și unor acuzații privind abuzul de putere (încredere), acuză care rezultă din deturnarea / utilizarea abuzivă a fondurilor sau a bunurilor companiei.
Afirmațiile privind abuzul de încredere au oferit o imagine izbitoare din inima operațiunii secrete, una care a vizat angajații Hermes actuali, inclusiv „lucrătorii de piele, tăietori meșteri sau asamblatori Hermès” imagine care evidenția cum aceștia sustrăgeau ambalaje autentice, materii prime și instrumente – cutiile de marcă, portocalii, Hermès, pentru piele și accesorii Hermès – de la fabricile Hermès, pentru a produce și comercializa falsuri de înaltă calitate. Rezultatul au fost gențile care purtau etichete de preț de peste 23.500 de euro (26.351 dolari la cursul de schimb curent).
„Procurorii au declarat în instanță că trei prieteni” se aflau în centrul schemei de fabricare și vânzare a genților de designer de pe piața neagră, „dintre care doi lucraseră la Hermès, în timp ce al treilea se ocupa cu importurile de piele de crocodil din Lombardia în Italia, din care au fost confecționate [genți contrafăcute”, a raportat French24 la 24 iunie.
„ Alte cinci persoane, care [fuseseră angajate și de Hermès] s-au prezentat și în instanță: una a furnizat [elemente de fier] pentru a decora poșetele) și alți patru au fost lucrători specializați in procesarea pielii, care asamblau gențile prin încorporarea logoului cusut manual, emblematic pentru companie. ”
În legătură exclusiv cu acuzațiile de abuz de încredere, acuzație care, potrivit codului penal francez, constituie o infracțiune care este „săvârșită atunci când o persoană, în detrimentul altor persoane, deturnează fonduri, obiecte de valoare sau orice bunuri care i-au fost predate și pe care le-a acceptat sub rezerva condiției de a le returna, de a le livra din nou sau de a le folosi într-un mod specific”, inculpații au riscat pedepse de până la șapte ani închisoare și amenzi de până la 750.000 euro fiecare. Procurorii pledau pentru aplicarea măsurilor privative de libertate.
Potrivit procurorilor, mica, dar puternică, operațiune franceză – care „viza țăranii asiatici din Paris, dar care implica și clienți în Hong Kong” – a fost descoperită după ce poliția franceză a monitorizat ambiental casa unui bărbat suspectat că vinde poșete Hermen autentice, dar furate, în Asia. În plus față de poșetele pur contrafăcute, WWD a raportat că gruparea a revândut și poșetele „create în conformitate cu prevederea „ bon au personnel ”, care permitea angajaților Hermès să achiziționeze elementele și să-și producă propriile genți, identificate printr-o ștanță cu o stea căzătoare” – deși aceste bunuri erau strict desemnate pentru „uz personal”.
În ultima zi din cele trei, un număr de inculpați și-au exprimat scuzele față de Hermès. Fuseseră mândri să lucreze pentru companie și și-au exprimat regretul pentru „trădarea încrederii”. Între timp, avocații acestora, argumentând în apărarea lor, au încercat să elimine susținerea companiei Hermès cu privire la prejudiciul la care care i-a fost adus ca urmare a schemei de contrafacere. „Avocații apărării s-au pronunțat împotriva validării prejudiciului suportat de companie, atât din punct de vedere financiar, punând la îndoială cursul de schimb și o marjă de profit de 70% menționată de reclamanți, cât și din perspectiva atingerii reputației, sugerând un presupus câștig în capitalul de marcă ca urmare a procedurilor “, a declarat atunci WWD.
Printre celelalte argumente depuse în favoarea inculpaților? Un apel formulat la adresa caracterului de protecție al Birkin și, prin urmare, la adresa tăriei juridice a acuzațiilor de contrafacere a mărcii. Alexandre Lazarègue, un avocat reprezentând unul dintre presupușii șefi ai grupării, a susținut că „Hermès nu a putut identifica ceea ce a constituit originalitatea poșetei Birkin”, o poșetă care „se bazează pe un model de la începutul secolului al XX-lea inspirat din sacii (gențile) de transport utilizate de gauchos . ”
La trei luni de la încheierea procesului, instanța a pronunțat sentința. Potrivit unui raport al Agenției France-Presse din 25 septembrie, pedepsele pentru diferiți inculpați – toți aceștia au fost acuzați penal – variau între șase luni de închisoare cu suspendare până la pedepse de trei ani, pedeapsa cea mai severă fiind impusă „șefului grupării care a fost judecat de instanța franceză în ciuda faptului că nu s-a prezentat sau nu a răspuns la procedurile legale. (Există un mandat de arestare încă în vigoare pe numele acestuia).
„Un alt șef a primit o pedeapsă efectivă de un an, care urmează să fie executată în arest la domiciliu, cu încă doi ani de suspendare și o amendă de 100.000 de euro”, potrivit AFP. În același timp, un alt membru cheie al grupului, „o femeie care a fost condamnată pentru vânzarea genților către cumpărători asiatici, a primit o pedeapsă de 30 de luni de executare cu 20 de luni de suspendare”, toate acestea urmând a fi executate în arest la domiciliu.
În ceea ce privește Hermès, în timp ce marca de produse de lux din Paris a solicitat despăgubiri de peste 2 milioane EUR, instanța i-a acordat 580.000 EUR.
Nu ai niciun produs în coș.