Ce înseamnă consignația? – definiție, regim legal și particularități ale contractului de consignație

Sursa foto: Unsplash.com

Te-ai întrebat vreodată cum poți vinde obiecte fără a avea propriul magazin sau cum poți oferi produse spre vânzare fără a investi inițial în ele? Consignația este răspunsul. În esență, consignația reprezintă un contract prin care un proprietar (consignant) încredințează bunuri mobile unui comerciant (consignatar) pentru a le vinde. Consignatarul vinde bunurile în nume propriu, dar pe seama consignantului, iar la final, consignantul primește banii din vânzare, minus un comision pentru serviciile consignatarului. Acest aranjament avantajos permite extinderea vânzărilor fără investiții majore și testarea pieței pentru produse noi.

Hai să explorăm împreună definiția exactă, aspectele juridice, avantajele și dezavantajele, tipurile de produse vândute și implicațiile fiscale ale consignației, pentru a înțelege cum poți beneficia de acest sistem!

Rezumat:

1. Consignația este un contract comercial special care permite vânzarea bunurilor mobile fără transfer imediat de proprietate.
Consignantul predă bunurile consignatarului pentru vânzare, iar plata se face doar după încheierea tranzacției, minus comisionul convenit.

2. Regimul de consignație este reglementat legal și implică obligații distincte pentru ambele părți.
Contractul se supune prevederilor articolelor 2054–2063 din Codul Civil. Bunurile rămân în proprietatea consignantului până la vânzare, iar consignatarul are doar posesie și obligația de a remite încasările sau bunurile nevândute.

3. Tratamentul fiscal al consignației implică evidențiere extrabilanțieră, calcul corect al TVA și regimuri specifice pentru persoane fizice sau juridice.
Veniturile din consignație sunt impozabile, iar TVA-ul se colectează la vânzarea efectivă, nu la predarea bunului către consignatar.

Cuprins:

• Care este definiția exactă a consignației în contextul legislativ românesc?
• Aspecte juridice și caracteristici de bază ale contractului de consignație
• Avantajele și dezavantajele vânzării în regim de consignație
• Care sunt cele mai comune tipuri de produse vândute în regim de consignație?
• Implicațiile fiscale ale vânzării în regim de consignație
• Sfaturi practice pentru gestionarea eficientă a activității unui magazin de consignație

Care este definiția exactă a consignației în contextul legislativ românesc?

Sursa foto: Unsplash.com

Contractul de consignație reprezintă o modalitate practică, reglementată de legislația românească, de a vinde bunuri mobile. Articolul 2054, alineatul 1 din Codul Civil definește contractul de consignație ca fiind „o varietate a contractului de comision care are ca obiect vânzarea unor bunuri mobile pe care consignantul le-a predat consignatarului în acest scop”.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă consignația, imaginează-ți că ești un artist care creează obiecte decorative unicat. Vrei să le vinzi, dar nu ai resursele necesare pentru a deschide un magazin. Prin contractul de consignație, tu (consignantul) încredințezi obiectele tale unui magazin de specialitate (consignatarul). Acesta le expune și le vinde, iar tu primești o parte din bani după ce sunt vândute.

Pe de altă parte, regimul de consignație funcționează astfel: tu și magazinul stabiliți un preț de vânzare pentru fiecare obiect și un comision pentru magazin. Magazinul se ocupă de vânzare, iar la finalul unei perioade stabilite, îți predă banii pentru obiectele vândute, minus comisionul, și îți returnează obiectele nevândute. Tu nu plătești nimic pentru expunerea obiectelor, iar magazinul câștigă un comision fără a investi în stoc. Acum că ai o imagine clară asupra modului în care funcționează, să aprofundăm aspectele juridice care guvernează acest tip de contract.

Aspecte juridice și caracteristici de bază ale contractului de consignație

Din punct de vedere juridic, contractul de consignație are particularități care îl deosebesc de alte tipuri de contracte. El este reglementat de articolele 2054-2063 din Codul Civil, dar și de alte legi speciale și de dispozițiile referitoare la contractul de comision și de mandat, în măsura în care acestea nu contravin reglementărilor specifice consignației.

Contractul de consignație este un act juridic bilateral prin care o parte (consignantul) încredințează bunuri mobile altei părți (consignatarul) pentru a le vinde în nume propriu, dar pe seama consignantului, la un preț stabilit de comun acord. Legislația consignației impune obligații clare ambelor părți: consignatarul trebuie să remită consignantului prețul obținut sau să returneze bunul nevândut.

Deși un contract de consignație poate fi încheiat și verbal, Codul Civil, la articolul 2055, prevede că forma scrisă este necesară pentru a putea fi probat în instanță. Practic, această cerință legală protejează ambele părți, asigurând claritatea termenilor și condițiilor stabilite.

Un aspect important al regimului de consignație este că bunurile rămân proprietatea consignantului până în momentul în care sunt vândute efectiv unui terț. Consignatarul are doar dreptul de posesie și administrare asupra bunurilor, cu scopul de a le vinde.

Avantajele și dezavantajele vânzării în regim de consignație

Sursa foto: Freepik.com

Vânzarea în regim de consignație aduce beneficii, dar și riscuri. Pentru consignant, un avantaj major este reducerea costurilor operaționale. Altfel spus, poți să-ți extinzi vânzările fără a investi masiv în stocuri, publicitate sau personal specializat.

Un alt beneficiu care merită menționat este posibilitatea de a testa piața pentru produse noi, fără riscuri financiare mari. De exemplu, poți lansa o nouă linie de produse și să vezi dacă există cerere, înainte de a investi în producție sau marketing.

De asemenea, consignația poate crește vizibilitatea brandului tău. Un magazin consignație are deja clienți fideli și o reputație bună, oferindu-ți acces la o piață existentă.

Totuși, există și dezavantaje. Unul dintre ele este riscul de a nu vinde produsele conform așteptărilor, situație în care tot tu vei suporta costurile de producție. De asemenea, împărțirea veniturilor cu consignatarul reduce marja de profit comparativ cu vânzarea directă.

În plus, există un risc potențial legat de integritatea bunurilor. Dacă produsele nu sunt manipulate cu grijă de către consignatar, acestea pot fi deteriorate, afectând valoarea lor.

Care sunt cele mai comune tipuri de produse vândute în regim de consignație?

În România, regimul consignației este aplicat într-o gamă variată de sectoare comerciale, fiecare cu particularități specifice în ceea ce privește tipul de bunuri, modul de evaluare și dinamica tranzacțiilor.

Consignația auto

Este una dintre cele mai bine dezvoltate forme de consignație, utilizată în principal pentru vânzarea autovehiculelor second-hand. Proprietarul încredințează mașina unui comerciant specializat (dealer auto), care se ocupă de întreaga procedură de vânzare: evaluare, promovare, negociere și încheierea tranzacției. Plata către proprietar se face după finalizarea vânzării, conform contractului de consignație.

Consignația de îmbrăcăminte și accesorii

Magazinele de tip second-hand de lux sau buticurile de modă vintage funcționează frecvent pe baza regimului de consignație. Clienții aduc articole vestimentare – adesea de marcă sau în stare foarte bună – care sunt puse în vânzare, iar după tranzacție, proprietarul încasează un procent din preț. Această formă este populară în special pentru hainele, gențileși pantofii de designer sau colecții limitate.

Sursa foto: Unsplash.com

Consignația de produse electronice

Include telefoane mobile, laptopuri, tablete și echipamente audio-video. În acest caz, evaluarea stării tehnice este esențială, întrucât gradul de uzură și ritmul accelerat de depreciere influențează semnificativ prețul de vânzare. Comercianții trebuie să stabilească clar gradul de funcționalitate și garanțiile oferite.

Consignația de bijuterii și antichități

Categoria de bijuterii, ceasuri și alte accesorii cu valoare istorică implică o expertiză riguroasă. Valoarea bunurilor depinde de autenticitate, raritate și stare de conservare. Magazinele sau casele de licitații care operează în regim de consignație colaborează cu evaluatori autorizați pentru a determina un preț corect. Clienții vizați sunt, în general, colecționari sau cumpărători dispuși să investească în piese valoroase.

Implicațiile fiscale ale vânzării în regim de consignație

Regimul de consignație implică particularități fiscale care trebuie atent gestionate, întrucât tratamentul contabil și obligațiile fiscale diferă în funcție de natura bunurilor și de statutul fiscal al participanților (consignant și consignatar):

1. Tratamentul fiscal pentru consignant
Consignantul, în calitate de proprietar al bunurilor, realizează venituri din activități economice în momentul în care produsele sunt vândute către clientul final. Veniturile sunt supuse impozitării, conform regimului fiscal aplicabil (microîntreprindere, impozit pe venit sau impozit pe profit, după caz).

2. Tratamentul contabil pentru consignatar
Consignatarul acționează în calitate de intermediar și nu dobândește dreptul de proprietate asupra bunurilor primite în custodie.

• Bunurile primite în regim de consignație sunt evidențiate în conturi extrabilanțiere, fără a afecta stocurile proprii;

• La momentul vânzării, se înregistrează comisionul cuvenit și se decontează suma datorată consignantului, în baza contractului de consignație.

3. TVA – momentul faptului generator
Conform reglementărilor fiscale în vigoare, livrarea de bunuri în regim de consignație generează obligația de colectare a TVA la momentul vânzării către clientul final, nu la transferul fizic al bunurilor către consignatar.
Această regulă afectează momentul declarării TVA în decont și influențează fluxul de numerar pentru consignant.

4. Regimuri speciale pentru persoane fizice
Persoanele fizice care comercializează bunuri ocazional, în regim de consignație, pot fi exceptate de la plata impozitului, cu condiția ca activitatea să nu aibă caracter de continuitate și să nu fie desfășurată în scop comercial regulat.
În cazul în care se depășesc anumite plafoane sau activitatea devine recurentă, autoritățile fiscale pot reclasifica venitul ca provenind din activități independente.

5. Recomandare profesională
Datorită complexității normelor fiscale aplicabile consignației (inclusiv în materia TVA, impozit pe venit sau raportare contabilă), este recomandată consultarea unui expert contabil sau consultant fiscal, pentru aplicarea corectă a legislației și optimizarea regimului fiscal aplicabil fiecărei situații.

Sfaturi practice pentru gestionarea eficientă a activității unui magazin de consignație

Sursa foto: Unsplash.com

Succesul unei afaceri în regim de consignație depinde de implementarea unor practici administrative riguroase, de comunicare transparentă cu partenerii și de o strategie comercială adaptată pieței:

• Sistem de evidență și inventariere precisă
  Utilizează o soluție digitală de gestiune care permite urmărirea fiecărui articol primit în consignație: dată de intrare, descriere, preț stabilit, comision aplicabil, statusul vânzării și termenul de returnare. Acest control este esențial pentru acuratețea plăților și transparența operațională.

• Politică de prețuri clară și fundamentată pe piață
  Stabilește prețuri care să reflecte corect valoarea bunurilor, dar care să fie și atractive pentru cumpărători. Asigură-te că marja de profit este echitabilă pentru ambele părți. O evaluare realistă a produselor contribuie la rotația rapidă a stocului.

• Comunicare constantă cu consignanții
  Menține o relație profesională prin informări periodice privind statusul articolelor, situația vânzărilor și sumele de virat. Respectarea termenilor contractuali întărește încrederea și contribuie la fidelizarea furnizorilor de produse.

• Respectarea regimului juridic și contractual
  Ai grijă ca toate condițiile contractuale să fie clar stabilite și aplicate: durata expunerii, condițiile de returnare, responsabilitatea asupra deteriorărilor, termenele de plată. Astfel, o abordare disciplinată previne conflictele și protejează reputația magazinului.

• Strategie activă de promovare și atragere de clienți
  Investește în vizibilitate: creează o prezență coerentă pe rețelele sociale, listează produsele pe platforme de e-commerce și participă la evenimente locale sau târguri. Promovarea eficientă crește traficul în magazin și accelerează vânzările.

În concluzie, regimul de consignație oferă un cadru juridic eficient pentru valorificarea bunurilor mobile, fără transfer imediat de proprietate. Aplicarea sa corectă necesită respectarea normelor legale și fiscale, precum și o gestionare riguroasă a relației dintre consignant și consignatar. Din acest motiv, pentru o implementare optimă, se recomandă consultarea unui specialist în domeniu.
Succes în aplicarea corectă și profitabilă a contractului de consignație!